Comments on: “Dreptul” la copie privata s-a împotmolit pe Mulholland Drive (I)

By: admin

admin — Sun, 07 Jun 2009 20:25:22 +0000

Daca au trecut 70 de ani de la moartea autorului, atunci operele respective sunt in domeniul public (art. 25 si urm. din L8/1996), deci descarcarea partiturilor de pe internet pentru un compozitor ca Haendel este perfect legala.
In ceea ce priveste accesul legal la cultura in RO, aici problema este cu totul deosebita. In RO, cetateanul are o serie de obligatii pentru ale caror respectare autoritatile nu asigura conditiile necesare: de la simpla obligatie de a parca regulamentar (unde?) pina la obligatia generala de a cunoaste legea (doar ca accesul la legislatie se plateste si inca foarte scump)… Dar uite ca azi au fost alegeri si se vede de departe ca lumea nu mai are vreo speranta ca cineva vrea puterea ca sa fie in folosul cetateanului.

By: cbabeanu

cbabeanu — Sun, 07 Jun 2009 05:45:28 +0000

Este firesc ca un muzician sa incaseze drepturi de autor atunci cind cineva beneficiaza de opera lui. Pe de alta parte, acest drum nu duce nicaieri ;in primul rind arta si cultura fac sau ar trebui sa faca parte din patrimoniul universal al omenirii ; ca urmare , accesul ar trebui sa fie liber si ne-ingradit de obstacole financiare . Un exemplu concret : teoretic, daca descarc Haendel de pe net incalc legea;dar nu cred ca omul, care a murit de sute de ani, e deranjat, de acolo de unde se odihneste pe veci, e deranjat ca ii descarc “ilegal” muzica ;deci evident intram cu aceste reglementari in zona absurdului.
Un alt exemplu concret : in Romania nu exista magazine de muzica specializate ; cei care vind legal muzica fac o simpla afacere vinzind un fel de varza muzicala ce contine de la manele la opera ;sa-mi spuna si mie cineva ce sa fac daca vreau sa-mi procur legal discografia completa Led Zeppelin de exemplu ? Ma duc in State ? Sau ramin in Romania si sint condamnat la ignoranta respectind legea de a nu “fura”muzica de pe net ?

By: Europa Die Originale

Europa Die Originale — Sun, 05 Apr 2009 04:56:03 +0000

I found your topic “BlogsData » Blog Archive » “Dreptul” la copie privata s-a împotmolit pe Mulholland Drive (I)” when i was searching for europa die originale and it is really intresting for me. If its OK for you i would like to translate your topic and post it on my german blog about europa die originale. I link back to your topic of course!

By: admin

admin — Fri, 19 Sep 2008 09:52:14 +0000

In nota de fundamentare extrem de laconica a OUG se vorbeste un pic despre necesitatea de a transpune, de urgenta, anumite dispozitii din acquis-ul comunitar privind protectia dreptului de autor. In acest caz, probabil ca guvernul a vrut sa transpuna o dispozitie din directiva 2001/29 din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor si drepturilor conexe in societatea informationala, respectiv articolul 5 alin. (2) litera (a), si o face cit se poate de prost. Astfel, articolul mentionat vorbeste de o eventuala exceptie la drepturile de reproducere ale titularilor pe care statele ar putea sa le prevada, respectiv sa permita fotocopierea operelor, CU EXCEPTIA PARTITURILOR. Aici nu se vorbeste de copie privata. La litera (b) insa, din acelasi articol, directiva se refera la copia privata ca exceptie pe care un stat o poate prevedea la dreptul de reproducere, si unde nu se mentioneaza nicio exceptie la exceptie. Articolul 34 din legea 8/96 vorbeste de copia privata, deci, dupa parerea mea, statul roman a facut o confuzie intre cele doua prevederi si le-a amestecat in mod impardonabil.

Nu cred sa existe alta explicatie, nu mi s-ar parea logic sa interzici copierea unei partituri pentru uzul personal.

Textul directivei in lb. romana se gaseste aici:
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:17:01:32001L0029:RO:PDF

Textul notei de fundamentare:
http://www.guv.ro/notefundam/afis-nota.php?id=1427

Exceptia la exceptie nici nu se gasea in propunerea initiala a Comisiei din ianuarie 1998. Raportul Parlamentului European din ianuarie 1999 propune introducerea exceptiei privind partiturile muzicale la articolul 5 alin. (2) litera (a), iar Consiliul achieseaza in iulie 2000. Intregul istoric al procedurii legislative se gaseste aici:
http://www.europarl.europa.eu/oeil/FindByProcnum.do?lang=2&procnum=COD/1997/0359

By: NOT public

NOT public — Fri, 19 Sep 2008 05:48:36 +0000

Astept continuarile la materialul prezent. Intre timp, va mai supun atentiei o chestiune care mi-a provocat logica. Ordonanta de urgenta 123/2005 pentru modificarea si completarea Legii 8/1996 adauga articolului 34 cateva cuvinte (pe care le voi transcrie cu majuscule):

Art. 34. (1) Nu constituie o incalcare a dreptului de autor, in sensul prezentei legi, reproducerea unei opere, CU EXCEPTIA PARTITURILOR MUZICALE, fara consimtamantul autorului, pentru uz personal sau pentru cercul normal al unei familii, cu conditia ca opera sa fi fost adusa anterior la cunostinta publica, iar reproducerea sa nu contravina utilizarii normale a operei si sa nu il prejudicieze pe autor ori pe titularul drepturilor de utilizare.

Cum intelegeti dumneavoastra aceasta exceptie la exceptie? In ce fel partiturile muzicale sunt diferite de alte opere? Daca obtin legal o partitura muzicala, de ce e ilegal sa-mi fac o copie privata (mai ales dupa interpretarea data copiei private de dumneavoastra in acest dialog)? E posibil ca ”modificatorii” sa aiba in minte o alta imagine a copiei private care sa duca la formularea acestei exceptii?

By: admin

admin — Thu, 18 Sep 2008 14:36:40 +0000

Exceptia de copie privata este o limitare legala a drepturilor titularului si in legea romana, si in cea franceza si, deci, in mai toate din sistemul dreptului civil.

Taxa pentru copie privata care se adauga la tot ce poate fi utilizat in procesul de copiere a unei opere (de la suportul digital la cel magnetic, de la scanner la copiator etc.) este, in opinia mea, un fel de struto-camila. Este o recunoastere implicita a faptului ca (mai) toate aceste medii si tehnologii de stocare si copiere sunt folosite pentru multiplicarea unor opere, fara insa a “legifera” piratarea acestora.
Comisia Europeana a deschis, la un moment dat, o discutie pe tema reformarii taxei pentru copia privata:
http://ec.europa.eu/internal_market/copyright/levy_reform/index_en.htm

By: NOT public

NOT public — Thu, 18 Sep 2008 14:21:59 +0000

Multumesc pentru raspunsul prompt! Va asigur ca problema suscita interes pe masura ce oamenii devin sensibili la necesitatea demnitatii si a unei moralitati - fie ea crestina, fie asociata gradului de civilizatie.

Cu privire la punctul 4, nu am exemple din jurisprudenta. Ma refeream doar la interpretari aparute in diverse surse scrise (de exemplu, se afirma ca nu e nevoie sa fii proprietarul licentei ca sa faci copia si apoi apare fraza urmatoare: Diese Kopien dürfen an Freunde und Familienmitglieder weitergegeben werden, die wiederum einzelne Kopien anfertigen können -Este permis ca aceste copii sa fie data mai departe membrilor prietenilor si membrilor familiei, care pot la randul lor face copii individuale. Sursa (open source, deci fara garantii, totusi publica si f accesata): http://de.wikipedia.org/wiki/Urheberrechtsverletzung).

Guvernul spaniol (conform http://en.www.mcu.es/propiedadInt/CE/PropiedadIntelectual/PreguntasFrecuentes/CopiaPrivada.html) raspunde intr-o maniera mai clara problemei, insa iata ce merita inca lamurit din punctul meu de vedere.

Daca exista e remuneratie care se colecteaza de la consumator prin pretul final al tehnologiei folosite la copierea privata, asta ar trebui sa implice o schimbare a intelegerii statutului copiei private. Daca platim pentru asta, atunci copia privata, care in mod clar nu e un drept al utilizatorului, nici nu ar trebui, deopotriva, sa fie doar o EXCEPTIE IN APARARE, ci o LIMITARE a drepturilor exclusive ale proprietarului sau titularului (dupa cum se exprima oficial si spaniolii. Observati ca spaniolii nu spun ”cumparat”, ci ”obtinut” legal, ceea ce mi se pare ca daca nu e o scapare, atunci e o ambiguitate necesara si intentionata, ca sa lase loc si la imprumuturi autorizate, cu plata, sau imprumuturi particulare). Si, pana la urma, de ce platim cota pentru copiere privata in pretul DVDRW-ului daca nu ni se da voie sa copiem CD-urile imprumutate? In Australia, in 2005, se dezbatea chestiunea aceasta… pentru ca acolo inca nu se platea remuneratia mentionata in art. 107-112 din legea noastra. Si chestiunea era aceeasi - daca se introduce remuneratia, atunci ea sa insemne posibilitatea de a copia legal de pe materiale licentiate pentru uz personal.

By: admin

admin — Thu, 18 Sep 2008 12:46:35 +0000

Imi pare bine ca acest text mai prezinta interes, fapt ce ma va motiva sa termin acest ciclu de trei parti corespunzatoare celor trei grade de jurisdictie prin care a trecut aceasta cauza. O parte din raspunsurile la aceste intrebari se afla in aceste continuari.

In principiu, nu se poate face o copie a unei opere, fara acordul autorului, fie ca ati achizitionat o licenta de utilizare sau imprumutati suportul de la o terta persoana. Faptul ca ati achizitionat o licenta va da dreptul sa invocati exceptia de copie privata in caz de actiune in contrafacere exercitata de titularul de drepturi. Daca licenta apartine vecinului sau unei biblioteci nu mai puteti invoca nimic.

Utilizarea in cerc familial presupune un cerc restrins, in general format din membrii unei familii, dar nu cere nimeni existenta unui anume grad de rudenie. Este in spiritul legii principiul ca licenta este conferita unui singur “menaj”, fie ca e compus din mai multe case, mai multi membri de familie etc., dar cu siguranta nu colegilor, prietenilor etc.
Chiar in acest caz este expus un exemplu: „reclamantul a cumparat un DVD continând filmul Mulholland Drive si a dorit sa faca o copie VHS a acestuia pentru a-l putea viziona într-un cadru familal, deci privat, într-o alta locatie decât resedinta sa principala, respectiv la parintii sai”

Trebuie facuta distinctia intre program de calculator si alte opere protejate prin dreptul de autor. Programele de calculator au un regim de protectie aparte, datorat in special conditiilor tehnice de utilizare, care presupun o multiplicare a informatiei necesara utilizarii (spre exemplu, pe memoria RAM a unui calculator). Astfel, in cazul programelor de calculator nu exista notiunea de copie privata (care este o EXCEPTIE ce poate fi ridicata in aparare), ci doar de copie de arhiva sau de siguranta. Legea prevede, de data asta, DREPTUL utilizatorului de a detine o copie de arhiva, numai ca de cele mai multe ori acest drept este deja “exercitat” de titularul de drepturi in numele utilizatorului. Astfel, programul de calculator exista doar in forma sa instalata, CD-ul de instalare ramanand astfel copia de arhiva. La calculatoarele portabile se furnizeaza, de cele mai multe ori, un CD de restaurare, care contine o copie a configuratiei initiale cu tot cu sistem de operare, aceea fiind copia de arhiva a programului deja instalat. Deci, practic, s-a cam dus si copia de arhiva…

Pt punctul 4, ati putea sa imi furnizati un exemplu al unei astfel de interpretari? Pentru Franta eu am deja un exemplu, dar acolo problemele de proprietate intelectuala sunt pur accesorii (e vorba de gasirea unor copii de filme pirat la o perchezitie ce avea cu totul alt obiectiv) si deci nu prea se poate numara. Oricum, o voi discuta in partea a doua a acestui articolu (care sta in “Drafts” de ceva timp…)

By: NOT public

NOT public — Thu, 18 Sep 2008 11:56:34 +0000

In acest material mentionati ca utilizatorul poate sa faca o copie privata a unei opere pentru care a achizitionat in mod legal o licenta de utilizare. Aceasta chestiune nu mi se pare explicit formulata (desi poate fi o implicatie a obligatiei de a nu prejudicia autorul sau titularul de drepturi de autor) in textul legii.

1. Este, in aceste conditii, ilegal sa realizez o copie privata a unei opere, daca ma aflu in posesia ei, desi licenta de utilizare apartine unui prieten (sa copiez pentru uz personal un cd cumparat de prietenul meu sau sa xeroxez o carte a prietenului sau dintr-o biblioteca publica)?

2. Incerc sa inteleg, de asemenea, daca exista vreo diferenta intre copia privata si copia de arhiva sau de siguranta. In conditiile in care nu pot copia o opera decat daca detin licenta, atunci mi se pare ca o copie privata devine practic o copie de siguranta (pentru ca si pe aceasta o pot folosi in uz personal, cat si in cadrul normal al familiei - bineinteles, fiind vorba de softuri, doar pe numarul de computere permis de licenta de utilizare).
Acceasi lege 8 din 1996 prevede ca Art. 77. - (1) Utilizatorul autorizat al unui program pentru calculator poate face, fără autorizarea autorului, o copie de arhivă sau de siguranţă, în măsura în care aceasta este necesară pentru asigurarea utilizării programului.

3. Ce inseamna cadrul normal al familiei? Copia privata poate fi folosita doar in casa mea si doar de catre cei ce locuiesc in ea? Atunci care este avantajul pe care mi-l ofera tinand cont ca in casa mea si de catre membrii familei care locuiesc in ea poate fi folosita, in egala masura, opera originala pentru care detin licenta de utilizare. Care mai este atunci sensul copiei private? Doar o eventuala utilizare simultana de catre doi membri ai familiei care nu se afla unul langa altul?

4. Conform unor interpretari ale legii din Germania si Franta, se pare ca un utilizator poate face o copie privata a unui cd detinut legal nu de el, ci de un prieten, cu conditia sa nu distribuie mai departe copia respectiva. Poate fi textul legii romane citit in acelasi fel?